Premiile ediției 2026

Într-un sat izolat din Bistrița-Năsăud, moartea adună oamenii laolaltă, iar cântecele, ritualurile și conversațiile lor dezvăluie o comunitate în care tristețea, umorul și solidaritatea coexistă firesc.

Premiul pentru cel mai bun documentar în Competiția România se acordă filmului În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată, de Vlad Petri. Filmul este o reflecție tulburătoare asupra mortalității, apartenenței și trecerii timpului. Cu umor, sinceritate și un ochi atent, În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată aduce un omagiu ritualurilor prin care o comunitate își însoțește morții și păstrează legăturile dintre cei care pleacă și cei care rămân.

În pragul aderării la Uniunea Europeană, Republica Moldova își confruntă trecutul sovietic. Actorul Sergiu Voloc atacă statuile lui Lenin, încercând să trezească o conștiință colectivă.

Premiul pentru cea mai bună regie în Competiția România îi revine lui Dragoș Turea pentru filmul Pionul lui Lenin. Pentru portretul plin de umor și vervă al unui om a cărui misiune de a îndepărta monumentele lui Lenin deschide o conversație mult mai amplă despre memorie, istorie și diferențele dintre generații. Cu inteligență și căldură, Pionul lui Lenin explorează felul în care o societate își negociază relația cu trecutul — și cât de diferit continuă acel trecut să trăiască de la o generație la alta.

Filmând cu un iPhone și ani când fotografii de familie cu ajutorul inteligenței artificiale, Pepa încearcă să înțeleagă de ce dependența de droguri este o temă recurentă în familia sa. Pe parcursul filmului autoarea se întreabă, dacă a iubi pe cineva înseamnă să-l salvezi sau să știi când să-i dai drumul.

Juriul a decis să acorde Premiul pentru cel mai bun documentar în Competiția Internațională New Voices unui film extraordinar, intens și ludic, plin de soluții cinematografice inventive. Regizoarea privește realitatea fără să o judece, lăsând-o să se desfășoare firesc și întâmpinând-o cu umor și iubire. Este un omagiu adus umanității și demnității. Premiul pentru cel mai bun documentar în Competiția Internațională New Voices se acordă filmului Dacă porumbeii s-ar preface în aur, de Pepa Lubojacki, din Cehia.

Karin reconstituie viața unchiului său decedat pe baza operelor de artă și a înregistrărilor pe care acesta le-a lăsat în urmă. Prin reflecțiile sale asupra cinemaului, Markku devine coautorul postum al filmului.

Suntem invitați într-o cercetare minuțioasă a operei artistice lăsate în urmă de unchiul dispărut al regizoarei. Aceasta folosește toate mijloacele limbajului cinematografic pentru a readuce la viață creația multiformă a artistului. În același timp, filmul ne oferă acces la dinamica intimă a unei familii finlandeze. Ceea ce începe ca o explorare a universului unui artist se transformă treptat într-un portret ludic al unui bărbat enigmatic, aflat în căutarea iubirii. Premiul pentru cea mai bună regie în Competiția Internațională New Voices îi revine lui Karin Penanen.

În Noua Caledonie, o coregrafă inițiază în arta burlescului femei de vârste și din medii diferite pentru spectacolul aniversar al școlii sale de dans. Pe parcurs, ele își înfruntă nesiguranțele și învață să-și accepte propriul corp.

O călătorie care evită clișeele previzibile și pătrunde în universul unui grup divers de personaje, de vârste și din medii diferite, confruntate cu propriile nesiguranțe. Plasat pe o insulă mică, filmul spune o poveste intimă și autentică, explorând frământări interioare născute din experiențe profund personale. Drumul personajelor spre afirmare și încredere în sine se dezvăluie pe măsură ce acestea se pregătesc pentru spectacolul aniversar de burlesc, iar imaginea păstrează permanent în prim-plan intimitatea lor. Premiul pentru cel mai bun documentar în Competiția DocSchool se acordă filmului Spartane fără inhibiții, în regia lui Maud Mascré.

Un regizor îi cere mamei sale, zoolog, să-l ajute să filmeze animale la grădina zoologică. Între o gorilă care se teme de camere, un anaconda care nu poate dormi și amintiri despre tigri și iepuri de casă, ea începe să-și reevalueze relația cu lumea animală.

Mențiunea specială este acordată unui film superb realizat, cu un design de sunet excepțional, care urmărește în paralel relația regizorului cu mama sa și universul interior al animalelor de la grădina zoologică. Un film profund emoționant, care a convins în unanimitate juriul că atât Kartikeya Saxena, cât și filmul său, Amma, plâng girafele?, merită această recunoaștere. *Mențiunea specială în Competiția DocSchool îi revine lui Kartikeya Saxena pentru filmul Amma, plâng girafele?.*