Este un film profund personal, dar Masha te face cumva să simți și să percepi totul la nivel emoțional, chiar visceral, fără să ai nevoie de explicații sau de context. Ea explorează spațiul în toate direcțiile, ziduri, ruine, străzi, oameni, evenimente, analizează relația cu iubitul ei care fuge de recrutarea în armată, drama mamei ei care moare de cancer, neînțelegerile pe care le are cu tatăl ei referitoare la politica și societatea din Rusia și îți oferă șansa să privești, prin obiectivul camerei ei, în interiorul unei lumi contradictorii.